Cum anume se contabilizează decesele atribuite actualei „pandemii”

De F. William Engdahl

Global Research, May 12, 2020

Încadrarea anumitor afecțiuni și simptome ca fiind cauzate de coronavirus, practici actuale utilizate de OMS și cele mai multe dintre Agențiile Naționale de Sănătate, sunt bazate pe metodologii extrem de dubioase, iar testele utilizate, de o calitate îndoielnică, confirmă doar prezența de anticorpi ce sunt mai apoi atribuiți unei POSIBILE boli denumită COVID-19. De asemenea, și confirmarea deceselor atribuite exclusiv coronavirusului se arată a fi la fel de problematică, din mai multe motive. Aceste practici medicale reprezintă un semnal de alarmă pentru o minte limpede…la fel și „înțeleptele” decizii ale oficialităților, prin care s-a impus în mod deliberat populației o blocadă în stil Gulag ce a afectat inclusiv economia mondială, argumentându-se necesitatea de a preveni decesele și supraîncărcarea serviciilor medicale de urgență.

Decese zilnice în Lume

Dacă vom arunca o privire mai atentă asupra definițiilor utilizate în diferite țări pentru sintagma „decese datorate COVID-19” vom avea o imagine diferită, de la țară la țară, a ceea ce se pretinde a fi cea mai devastatoare plagă ce a amenințat omenirea, de la „Gripa spaniolă” (1918) încoace.

În acest moment, conform mass-media, se pare că SUA este națiunea cu cel mai mare număr de decese datorate COVID-19 – aproximativ 68.000 de morți. Însă, raportarea acestui număr ține de o șmecherie…de un truc: Agenția guvernamentală responsabilă pentru stabilirea cauzelor deceselor, CDC (Centers for Disease Control and Prevention), a făcut câteva schimbări majore în ceea ce privește modul în care numără așa-numitele „noi decese cauzate de coronavirus”.

Începând cu 5 mai, Centrul Național de Statistică pentru Sănătate (NCHS) al CDC, cu sediul în Atlanta (Agenția Centrală care înregistrează cauzele deceselor la nivel național), a raportat 39.910 de decese atribuite COVID-19. O notă de subsol a Raportului definește acest lucru, drept „Decese confirmate sau presupuse COVID-19”. Modul în care un medic hotărăște „ce presupune” și „cum presupune” este lăsat însă la latitudinea cadrelor medicale și a spitalului. Deși se știe că testele pentru coronavirus pot da rezultate false, CDC afirmă că, „chiar dacă nu au fost făcute teste, medicul poate „prezuma” că este vorba de COVID-19″. De notat și reținut numărul total al deceselor înregistrate în SUA, în perioada 1 februarie – 2 mai: 751.953.

Ceea ce este însă foarte dubios este această notificare a CDC: „Începând cu 14 aprilie 2020, CDC va contabiliza numărul de cazuri și numărul de decese ca fiind atât cazurile confirmate cât și cele PROBABILE, plus numărul deceselor înregistrate.”

Începând din acea zi, numărul așa-ziselor decese cauzate de COVID-19 în SUA a explodat într-o manieră alarmantă. Tot în acea zi de 14 aprilie, în New York, numărul de decese atribuite coronavirusului a fost revizuit: 3.700 de victime adăugate, cu dispoziția expresă ca începând din ziua respectivă contabilizarea deceselor să includă și „persoane testate  negativ (pentru coronavirus), care se prezumă însă ca fiind infectate”.  CDC definește acum „confirmarea” ca fiind „dovezi de laborator ce confirmă COVID-19”, dovezi care, așa după cum am menționat, includ rezultate ale unor teste dubioase. Apoi CDC definește termenul „probabil” ca incluzând și sintagma „fără teste de laborator care să confirme COVID-19”…așadar, termenul „probabil” semnifică doar „ceea ce presupune” medicul responsabil de situație.

Lăsând la o parte discrepanța majoră între cele 68.279 de decese începând din 5 mai și cele 39.910 decese pe care CDC le atribuise COVID-19 pentru aceeași perioadă, vom da peste o altă „problemă”: spitalelor și medicilor li se spune să certifice COVID-19 ca fiind cauza decesului, chiar dacă, de exemplu, un pacient în vârstă de 83 de ani ce suferă de diabet zaharat, sau probleme cardiace, sau pneumonie, moare, cu sau fără teste COVID-19.

Totodată, CDC recomandă ca <În cazurile în care nu poate fi făcut un diagnostic cert pentru COVID, dar este suspectat sau probabil (de exemplu, circumstanțele conving atunci când există un grad rezonabil de certitudine), este acceptabil să raportăm COVID-19 pe un certificat de deces ca fiind cauza „probabilă”, sau „presupusă”>, această recomandare deschizând larg ușa pentru mărirea abuzivă, din pix, a numărului deceselor datorate coronavirus, din Statele Unite.

O dispoziție din March 2020 Coronavirus Aid, Relief, and Economic Security Act, cunoscută sub denumirea de CARES Act, oferă un stimulent material substanțial spitalelor din SUA (cele mai multe, private, căutând profituri cât mai mari), în sensul în care acestea să considere pacienți nou-spitalizați drept „presupus infectat cu COVID-19”. Prin această simplă mișcare din pix, spitalul se califică pentru o plată substanțial mai mare din partea Medicare Insurance, un program național pentru persoanele în vărstă de peste 65 de ani. Cuvântul „presupus” nu înseamnă „certitudine științifică” ci „nimic precis”, însă folosirea lui pe scară largă în rapoartele medicale prezintă o mare tentație pentru spitalele preocupate de veniturile lor, urmare a aceastei crize.

Doctorul Summer McGhee, decan al School of Health Sciences at the University of New Haven, constată că „CARES Act a autorizat o creștere temporară cu 20% a rambursărilor Medicare pentru pacienții cu COVID-19…în consecință, spitalele care primesc mulți pacienți diagnosticați cu COVID-19 primesc și bani în plus de la guvern.”

Potrivit unui medic din Minnesota, dr. Scott Jensen, totodată și Senator, dacă acel pacient diagnosticat cu COVID-19 este pus la un ventilator, chiar dacă doar se presupune că are COVID-19, spitalul poate primi de trei ori mai mult decât suma Medicare: „În prezent, Medicare stabilește că pentru o internare COVID-19 un spital va primi 13.000 de dolari. Dacă pacientul COVID-19 este supus și la ventilare mecanică, spitalul va primi 39.000 de dolari…de trei ori mai mult.”

Nu este de mirare că state precum Massachusetts au început brusc să dateze retroactiv (începând cu 30 martie) cauzele deceselor umflând astfel semnificativ numărul celor datorate COVID, sau că, la începutul lunii aprilie, guvernatorul din New York, Andrew Cuomo, a cerut 30.000 de ventilatoare și echipamente de urgență, aparatură medicală de care nu era nevoie.

Pe scurt, din mai multe motive, statisticile SUA privind decesele atribuite COVID-19 sunt extrem de dubioase.…nu în ultimul rând, trebuie să fie luate în considerare și stimulentele financiare uriașe pentru administratorii spitalelor cărora li s-a spus să anuleze toate celelalte operațiuni pentru a face loc invaziei bolnavilor de coronavirus. Creșterea numărului de morți, „presupusă” și/sau impusă „COVID-19”, are un impact major asupra deciziilor de blocare a economiei, fapt ce creează o „pandemie economică” de o dimensiune inegalabilă.

Nu numai decesele din SUA atribuite COVID-19 pun întrebări serioase, ci și celelalte, din marea majoritatea a Lumii. Până de curând, în UE, una dintre cele mai ridicate rate a deceselor COVID-19 a fost în Italia, țară în care focarele au fost prezente în nordul industrializat: Lombardia și regiunile învecinate. Și la ei, cauza deceselor a creat o mare confuzie. Journal of the American Medical Association a publicat un raport aparținând unui grup de medici italieni ce au analizat cifrele alarmante ale deceselor, în care se arăta că, în urma minuțioasei examinări a unui eșantion de 355 de morți „presupuse” ca fiind datorate Covid-19, autoritățile medicale de stat au constatat că vârsta medie a decedaților a fost de 79,5 ani: <În acest eșantion, 117 pacienți (30%) aveau boli cardiace ischemice, 126 (35,5%) aveau diabet, 72 (20,3%) aveau cancer, 87 (24,5%) aveau fibrilație atrială, 24 (6,8%) aveau demență, iar 34 (9,6%) suferiseră un accident vascular cerebral. Numărul mediu de boli preexistente a fost de 2,7. Doar 3 pacienți (0,8%) nu au prezentat vreo boală>. Asta înseamnă că un procent de 99,2% din acest eșantion suferiseră de boli grave.

Astfel, indiferent de bolile grave preexistente, toate persoanele testate pozitiv au fost listate ca fiind victime ale COVID-19. Italia are cea mai îmbătrânită populație din UE, dar și cea mai masivă poluare a aerului…în special, în regiunea Lombardiei. De la primul caz (începutul lunii februarie) și până pe 6 mai, Italia a declarat 29.315 de decese a căror cauză a fost atribuită COVID-19. Acest număr reprezintă mai mult decât totalul deceselor din 2017 atribuite gripei și/sau pneumoniei (25.000 cazuri).

În realitate, în multe țări pandemia arată ca fiind o infecție predominant ușoară, asemenea gripei obișnuite, cu rate comparabile ale deceselor. Inexactitatea rezultatelor testelor unanim agreate, precum și criteriile foarte îndoielnice prin care cauzele deceselor sunt declarate oficial ca rezultat al COVID-19, conduc către concluzia firească că este timpul ca autoritățile să reexamineze măsurile impuse până acum populației: obligativitatea traiului în casă și distanțarea socială (ambele, fără precedent în istorie), decizii ce au generat cea mai gravă criză economică mondială.

La toate acestea, se mai adaugă încă o măsură prevăzută a fi impusă în viitorul apropiat: vaccinarea obligatorie, ale cărei efecte benefice nu sunt dovedite nicicum.

Sursa articolului